Sony a9 – un aparat aproape perfect

Eram curios să văd ce însemnă noul senzor din Sony a9 și am îndrăznit să-l cer pentru niște teste. Am avut timp să mă joc cu el câteva zile și chiar l-am luat la o filmare serioasă cu client și actori,  pe post de camera B, ca să pot aduce apoi materialul la etalonaj pentru a-l chinui serios.

Aparatul e frumos, așa cum toate din seria a7 sunt și la fel de bine construit, la fel de ergonomic, de ușor, de silențios, cu un aer retro, dar cu comenzi moderne. Are aceleași dimensiuni ca a7, dar butoanele și porturile sunt un pic schimbate.

Sony-Alpha-A9-vs-Sony-Alpha-7R-II-top-view-size-comparisonSony-A9-Vs-A7rII-connectorsSony-a9-vs-Sony-a7R-III-back19695-sony-a9-vs-a7rii-vs-a7sii

Nu vreau să intru în prea multe detalii tehnice de data asta, sunt mulți parametri care s-au schimbat și mulți cu care Sony ne-a obișnuit deja, dar pe care le găsiți în prezentarea făcută de Sony. Eu aș vorbi mai mult despre lucrurile care m-au impresionat, dar și despre cele care au nevoie de atenție. De la mic la mare:

Bateria

IMG_7868

În sfârșit, Sony a9 are o baterie care nu-ți mai dă emoții. Am avut aparatul cu mine 5 zile într-o călătorie prin Țările Baltice și, cu două baterii, plecam de la hotel dimineața și mă întorceam seara, fără să-mi fac griji că trebuie să încarc. Aveam destul curent să-mi permit să filmez fără să fac economie, și în plus, la fel ca la seria a7, aș fi putut alimenta aparatul de la un power bank extern cu un cablu micro USB în caz de urgență.

Autofocusul

Aici e mult de vorbit. Pe scurt, are un defect: încă nu reușește să-mi citească gândurile, dar uneori chiar aveam senzația că știe unde mă uit și ce anume aș vrea să fie in focus. E,  într-adevăr rapid. Ba chiar e așa de rapid încât, pentru filmare, a fost nevoie să-l setez, din meniu, să fie mai lent ca să pară mai apropiat de ceea ce face un șarfeur la filmare. Sigur că pentru fotografiat cele 693 de puncte de focalizare sunt o minune și nu am vrut să le limitez performanțele în niciun fel. Este extrem de rapid, poate face un auto face tracking și chiar eye tracking impresionant, rapid și continuu. Chiar mă amuzam, în ziua în care l-am folosit la filmare unui filmuleț, spunându-i șarfeur-ului că are, în sfârșit, concurență serioasă.

Vizorul

Da. Vizorul e perfect! Nu știu cum au reușit să-l facă, dar un asemenea vizor n-am mai întâlnit până acum. Aș zice că e peste vizorul de la o Arri Alexa ori de la un Red, desigur fără a compara însă ergonomia unui vizor de la un aparat de filmat precum cele amintite. Că are la bază un ecran miniaturizat OLED cu 3 686 000 pixeli și lentile tratate cu straturi anti reflex precum un obiectiv scump, nu înseamnă mare lucru până nu te uiți prin el. Marea surpriză a fost când am activat celebrul obturator electronic pentru a fi silențios (pentru cei care nu știu, aparatul ăsta e capabil să nu scoată niciun sunet dacă îl rogi frumos) și, pentru că nu are niciun fel de întrerupere a imaginii din vizor când fotografiezi, nu-mi dădeam seama dacă am declanșat sau nu.

Senzorul

De fapt, ăsta a fost motivul pentru care am vrut să-l încerc. Auzisem ceva despre acest senzor stratificat și nu-mi era clar ce anume înseamnă și ce beneficii are. M-am dus cu gândul la felul în care e structurată pelicula, dar nu e vorba despre asta. Este de fapt un senzor care are integrată o memorie și un circuit de mare viteză ce-i permit să…să fie rapid. Mai rapid decât orice alt aparat de pe planetă.  De fapt, această nouă arhitectură și un procesor și mai rapid ca până acum fac posibile toate aceste superlative: și vizor cu un refresh rate de 120fps și autofocus rapid, dar și o viteză record de 20fps când vine vorba de fotografiat sau timp de expunere de până la 1/32 000s. Nu e de neglijat nici sensibilitatea acestui mic „monstru”. Stă destul de bine și la capitolul ăsta, eu aș folosi fără frică sensibilități de până la  ISO 6400 și cu ceva gânduri la post producție (denoising) până la ISO 16 000. Mai departe, aș avea curaj numai dacă ar fi vorba de un documentar sau reportaj.

Pe lângă toate performanțele astea, redarea culorii este cea care mă bucură cel mai tare. Este un senzor ale cărui culori îmi plac mult. Felul în care e redată culoarea e, după cum a zis regizorul cu care am lucrat, „flatant”

Sony  a descoperit cum să fie mai rapid și nu a lăsta tehnologia asta numai pentru seria alpha, ci a introdus-o și pe cel mai nou aparat de filmat pentru cinema, Sony Venice ce a fost lansat și în România la sfârșitul anului trecut. E exact același principiu, dar, evident, la o altă scară. Eu cred chiar că vorbim de același senzor, deși am întrebat  reprezentantul Sony Cine Alta în Europa și mi-a infirmat teoria. Să zicem că nu e. Principiul e același. N-am reușit să le pun unul lângă altul, dar sunt sigur că o să am ocazia destul de curând.

Sigur că mai sunt multe de lăudat, precum stabilizarea senzorului sau noile obiective (am testat noile obiective seria G de 24-70mm f2.8 și 70-200mm f2.8), ecranul touch și rolling shutterul care e impresionant în fotografii (la filmare nu e mult ameliorat), dar e  și un inconvenient: nu există posibilitatea să filmezi cu un profil de culoare ce permite utilizarea gammei S-log 3. Nope! Pur și simplu, Sony n-a mai adăugat această opțiune. Nu-mi dau seama dacă e o consecință a acestui procesor sau e o intenție, dar dacă e o intenție, ar fi bine să lanseze un update cât mai curând. Pentru mine toate minunățiile de mai sus sunt aproape inutile fără această opțiune. Dacă vrei să treci prin colorizare și să ai 13-14 trepte de latitudine la dispoziție nu ai nicio opțiune și asta pe un aparat care costă aproape 5000 de euro.

Trebuie să recunosc și că noile fișiere foto raw sunt un progres, am fost uimit să văd câte detalii sunt în imaginile astea și mi se pare un aparat foto foarte bun, deși am folosit opțiunea asta mai mult ca să mă joc cu el eu ne mai făcând neapărat fotografii în ritmul unui profesionist.

În concluzie, aș putea filma cu el fără nicio rezervă chiar cu scopul de a pune imaginile pe un ecran mare și sunt sigur că la un moment dat o să înlocuiesc vechiul meu Sony cu el. Aștept cu nerăbdare să primească un update cu S-log 3 și abia atunci o să-l pot pune la încercări mai serioase.

Advertisements

Arri lovește în forță

Screen Shot 2015-02-26 at 14.47.07

Da, Arri nu stă pe gânduri și nu se muțumește cu renumele deja creat, experimentează și reinventează camera exact pe nevoile pieței și mai ales acolo unde acestea, fie nu sunt acoperite, fie există deja un concurent care are deja vânzări ce amenință supremația Arri. Da, trăim într-o lume unde Arri domină piața aparatelor de filmat de când a fost născută, adică acum aproximativ un secol.Screen Shot 2015-02-26 at 15.18.28 După ce a anunțat că face un update pentru camerele Alexa și le oferă posibilitarea de a înregistra intern 3.2K în format Apple Pro Res precum și un nou algoritm de debayering care promite un mai bun raport signal to noise, dar și unul pentru Amira care-i permite să înregistreze UHD în Apple ProRes4444, Arri aduce un nou produs pe piață: Screen Shot 2015-02-26 at 14.47.32 Se numește Alexa Mini. Da, știu că mai există, dar nu e ca asta. Asta poate face tot ce face sora ei mai mare, numai că față de aceasta, cântărește numai 2.3Kg și poate fi controlată total wireless. Poate întregistra Raw intern și are niște dimensiuni de invidiat chiar și de către RED. Screen Shot 2015-02-26 at 14.50.05 Screen Shot 2015-02-26 at 14.49.46 Screen Shot 2015-02-26 at 14.49.24 Screen Shot 2015-02-26 at 14.47.51

Technical specifications

Camera type 35 format film-style digital camera with lightweight and compact carbon body, 4:3/16:9 switchable active sensor area, support for ARRI MVF-1 viewfinder, built-in remote control capabilities via ARRI Electronic Control System and Wi-Fi, support for cforce motors, built-in motorized ND filters, interchangable lens mounts and ARRI Lens Data System
Dimensions Length: 185 mm/7.3″ Width: 125 mm/4.9″ Height: 140 mm/5.5″ (camera body with PL lens mount)
Weight ~ 2.3 kg/5 lbs (camera body with titanium PL lens mount)
Sensor 35 mm format ARRI ALEV III CMOS with Bayer pattern color filter array
Photo sites (with surround view) 16:9 HD: 2880×1620 (3168×1772) 2K: 2868×1612 (3154×1764) 3.2K: 3200×1800 (3424×1926) 4K UHD: 3200×1800 (3424×1926)4:3 2K: 2867×2150 (3168×2160) *
Shutter Electronic shutter, 5.0° to 356.0°
Exposure latitude 14+ stops over the entire sensitivity range from EI 160 to EI 3200 as measured with the ARRI Dynamic Range Test Chart (DRTC-1)
Exposure index EI 800 base sensitivity
Filters Built-in motorized ND filters 0.6, 1.2, 2.1
Lens mounts Titanium PL mount with L-Bus connector and LDS EF mount PL mount with Hirose connector and LDS B4 mount with Hirose connector
Recording media CFast 2.0 memory cards
Recording formats HD 1920×1080 2K Cine 16:9 2048×1152 2K Cine 4:3 2048×1536 * 3.2K 3200×1800 4K UHD 3840×2160 ARRIRAW 2.8K 16:9 2880×1620 * ARRIRAW 2.8K 4:3 2880×2160 *
Recording codec ProRes 4444XQ, 4444, 422 (HQ), 422, 422(LT), ARRIRAW *
Recording frame rates
Recording Format Maximum Frame Rate in fps (1)
Sensor Mode Recording File Type Recording Resolution (2) Recording File Setting Internal Recording External Recorder
CFast 2.0 128 GB Codex
16:9 ProRes HD 422 200
422 HQ 200
4444 200
4444 XQ 120
2K Cine 422 200
422 HQ 200
4444 200
4444 XQ 120
3.2K 422 60
422 HQ 60
4444 60
4444 XQ 30
4K UHD 422 60
422 HQ 60
4444 60
4444 XQ 30
ARRIRAW** 2.8K 30 120
4:3** ProRes 2K Cine 422 150
422 HQ 150
4444 120
4444 XQ 60
ARRIRAW 2.8K Full 30 60
2.6K Cropped 30 60

** available with SUP 2.0 (1) Minimum frame rate is always 0.75 fps (2) The “recording resolution” determines the number of horizontal pixels that will be recorded (the number of vertical pixels is dependent on the recording file type and sensor mode)

Color output Rec 709, custom look or Log C
Look control Import of custom 3D LUT, ASC CDL parameter (slope, offset, power, saturation)
Adjustable image parameters Knee, gamma, saturation, black gamma, saturation by hue
Focus and exposure control Peaking, zebra, false color
White balance Manual and auto white balance
Sound level < 20 dB(A) at standard frame rates
Environmental -20° C to +50° C (-4° F to +122° F) @ 95% humidity max, non-condensing Splash and dust-proof through sealed electronics
Viewfinder Multi Viewfinder MVF-1 (OLED and LCD ) with flip-out LCD screen and military-grade connector to camera
Control interface Soft buttons and OSD on SDI output, integration of Transvideo StarliteHD touch interface *
ARRI lens motor control Built-in radio interface for ARRI lens control L-Bus motor output for daisy-chainable cforce lens control motors
Wi-Fi remote control Built-in Wi-Fi interface and web-based remote control from phones, tablets and laptops
Custom control Optional GPIO interface for integration with custom control interfaces
Power input Lemo 8-pin, 10.5-34 V DC
Video outputs 2x HD-SDI out 1.5G and 3G: uncompressed HD video with embedded audio and metadata, SDI-6G interface to external CODEX recorder *
Inputs SDI-Genlock (optional activation through ARRI Service), timecode (in and output)
Other interfaces USB 2.0 (for usersets, looks etc.) Ethernet EXT accessory interface w. RS pin

10 spoturi la TIFF 2013

Povestea spoturilor de anul acesta de la TIFF, explicată chiar de Cristi Puiu care le-a conceput și regizat sună cam așa:

„Când m-a întrebat Mihai Chirilov dacă vreau să fac trailerul festivalului cu Luminița, am propus să existe câte un trailer pentru fiecare zi. Propunerea asta vine din partea unui om care este invitat în jurii de festivaluri și devine la un moment dat plictisit să vadă același spot în fiecare zi. Niște filmulețe scurte cu o poantă oarecare, ușor de încasat, care sunt perisabile. Și am zis că ar fi mai bine să realizez câte un spot pentru fiecare zi. Și pentru mine ar fi mai atrăgător să fac asta, să gândesc o situație, o suită de fragmente extrase dintr-un posibil film de ficțiune”.

„În mod spontan, când mi s-a propus să fac trailerul cu Luminița, mi-am zis că e mai important să o văd cât mai mult pe ea, să construiesc niște momente, să existe un concept care să le lege. Conceptul e legat de așteptare și de relația cu celălalt. Am folosit spații care au intrat progresiv în proprietatea cinema-ului: peronul gării, interiorul mașinii, șoseaua, toate spațiile astea au devenit sinonime cu cinema-ul”.

Spotul pt.  TV:

Seria pentru festival, în ordine, pentru fiecare zi:

Bonusul pentru Piața Unirii, în ordine:

GoPro Hero3 se dă 4K

…dar nu e! Pentru că se simțea amenințat de concurență și mulți își pierduseră din răbdare pentru aplicația promisă ori pentru problemele care vin și ele la pachet cu această cameră, dar și pentru prețurile mai mari decât ale concurenței, GoPro a făcut următorul pas și a lansat această cameră: Hero3.

Trei variante, la trei prețuri diferite, cu titluri diferite. „Consumer”, „prosumer” și „professional”. De fapt, după mine, totul se pronunță mai simplu așa: putem face mai mult, chiar și într-o cameră mai mică, dar trebuie să plătiți pe măsură!  Destul de cinstit, aș zice. Dacă însă accesoriile sunt la fel de restrictive cum era ventuza aia precedentă, sigur mă mut la Sony!

Dar despre ce e vorba de fapt?

Părțile care mă încântă cel mai mult sunt cea cu bitrate-ul de 35Mbps cu funcția Protune și cea cu latitudinea de 11 diafragme, care sună foarte bine, dar să le vedem la lucru.

Pentru cea mai scumpă producătorul anunță până la 45Mbps. Pe urmă 120fps pentru 720p, white ballance manual (sau auto, după preferință), rezoluție 2.7K (4K e posibil numai la 15fps ceea ce nu e chiar cea mai bună variantă) și WiFi incorporat precum și telecomanda inclusă. Abia aștept. Se pare că va fi disponibilă din 14 noiembrie 2012, însă nu cred că o să ajungă și la noi în același timp cu piețe mai puternice.

„Tizi” pe Nikon D800

Cam înainte de Crăciun, am început discuțiile cu Mircea Nestor despre un scurt-metrj pe care îl plănuia de ceva vreme și pentru care terminase de scris scenariul. Tocmai se anunțau a apărea pe piață Nikon D4 și D800 și am luat în calcul posibilitatea de a filma cu unul dintre ele, atras de promisiunea unui semnal necomprimat 4:2:2 pe 8 biți. L-am convins și pe Mircea și a rămas doar să facem rost de unul. Prin amabilitatea celor de la Nikon România, (Geo Dobre-PR Nikon) am primit un Nikon D800 pentru o săptămână și ne-am apucat de treabă.

Da, e un D800E și nu pare a fi din cele ce se comercializează. Îl mai testasem cu câteva săptămâni înainte pentru un alt film, dar acolo era pus la aceleași încercări cu Arri Alexa, Red Epic și Kodak 5213. S-a descurcat așa de bine în ceea ce privește reproducerea culorilor că mi-am propus să il folosesc și la Tizi.

Aparatul poate utiliza toată suprafața senzorului, 1,2x sau 1,5x având posibilitatea de a ajusta în felul acesta profunzimea de câmp dar și de a alege un alt unghi de cuprindere în cazul în care se dorește acest lucru. Eu am ales formatul DX (1,5x) pentru că e cel mai apropiat de fotograma filmului de 35mm și pentu că profunzimea e destul de controlabilă. E mult mai dificil să ții personajele în șarf la un senzor de 24x36mm când filmezi din mână și când totul se mișcă, dar dacă ai nevoie de profunzime mică, mai ai oricând încă două “trepte” prin care poți ajusta acest lucru.

Aparatul poate afișa imaginea pe un monitor extern în același timp cu monitorul său și există și posibilitatea de a alege ce anume să fie afișat pe ecranul extern peste imaginea propriu-zisă (histograme, o bulă de nivel sau parametrii cu care filmezi) sau nimic, așa cum am facut în momentul în care am filmat pentru a nu-l distrage pe Mircea cu niște cifre pe ecran. Plănuiam să folosesc aparatul împreună cu un recorder extern ce poate valorifica semnaulul necomprimat al aparatului numai că în preziua începerii filmării am aflat că nu mai e posibil acest lucru și n-am avut de ales așa că am înregistrat numai pe card, ceea c însemnă un semnal 4:2:0 comprimat în grupuri de imagini cu codecul H.264.. Nu tomcmai ceea ce îmi doream, dar singura opțiune. Pot spune însă că am fost surprins de cât de bine se ține semnalul chiar și așa.

Tocmai din această cauză am făcut un profil special pentru această situație și am încercat să fac cam toate monificările în cameră și să nu mă bazez pe post-procesare mai deloc. O să mai facem mici corecții de sharpening și de contrast, dar altfel materialul e cam așa cum am vrut din lumină. Mi-e teamă că un semnal “sărac” în informație pe culoare se va descompune atunci când vom încerca să mai facem ajustări  din acest motiv am încercat să limitez intervențiile ulterioare asupra materialului.

Mircea (în planul al doilea) a vrut să fie el operatorul camerei pentru a putea șunta erorile de comunicare și de înțelegere.

Regizorul răpus de situație își îndreaptă coloana. Un exemplu de urmat.

Și machiajul a fost avantajat de cât de bine sunt reproduse tonurile și culorile de acest aparat, n-am avut nici un fel de problemă în acest sens, evident și pentru că Ana și-a făcut treaba cu mult devotament.

Am încercat să redau cât mai mult posibil realismul luminii dintr-o bucătărie de apartament  de bloc comunist și în același timp să împac și reflexiile din geam și latitudinea aparatului care nu e diferită de ceea ce știm despre digitale.

Tot ce am putut face a fost să aleg becurile să fie la temperatura de culoare pe care o voroiam (3095K în bucărărie) și să rețin acolo unde nu vroiam lumină. Așadar, în bucătărie numai filtre și negri.

…la fel și în hol, numai că aici avem 2900K.

Dl. Marinică (asistentul de cameră) se minunează și el de dimensiunile acestui “aparat de filmat”

Tot  filmul am tras cu același obiectiv, 35mm, același format DX, aceeași sensibilitate ISO 800 (mai puțin ultimele 2 duble ale uni cadru unde depindeam de lumina soarelui care răsărea și unde am scăzut această sensibilitate la ISO 640) și cam tot timpul între f2.8 – f2.8+2/3. Aparatul recunoaște obiectivele cu CPU dar permite folosirea obiectivelor complet mecanice, pentru acest lucru există în meniu opțiunea de a memora parametrii mai multor obiective de acest fel.

După mai multe nopți de filmare, Mircea și-a câștigat mai mulți adepți.

Sound corner.

Aș spune că marele avantaj al acestui aparat este fidelitatea reproducerii culorilor care este foarte filmică și apoi faptul că ai la dispoziție un semnal necomprimat. Sunt apoi foarte multe îmbunătățiri și remedieri ale unor problmeme existente la toate aparatele de genul acesta, categoric e un pas înainte. Aș menționa numai câteva: rolling shutter-ul care e mai  puțin prezent (dar e), un intervalometru integrat in setările aparatului, două butoane programabile cu care se poate închide și deschide diafragma chiar în timpul filmării, conexiuni de intrare și ieșire pt sunet (jack 3,5mm- am fost cu toții șocați de cât de bun este microfonul intern al aparatului, Mircea chiar s-a apucat de montat și a ales dublele cu acest sunet ca bandă ghid).

Dacă e să vorbim de ce n-ar fi tocmai în regulă cu aparatul, atunci eu aș pune pe primul loc faptul că nu poți controla flicker-ul decât prin selectarea frecvenței caracteristice a zonei de pe glob (50 sau 60Hz, sau auto) și să te rogi ca frecvența curentului electric chiar să fie aceeași, căci mi s-a întâmplat să nu fie și n-am avut ce să fac. Apoi zgomotul. Am avut multe discuții pro și contra pe tema asta. Într-adevăr imaginea lui e un pic mai zgomotoasă decât mă așteptam la această sensibilitate (ISO 800), dar nu mi se pare că ar fi rău. Are avantajul de a fi un zgomot foarte filmic (n-am încercat mai sus de 800) așa că a fost cam ceea ce ne doream. Și Mircea spune același lucru, deci nouă chiar ne-a folosit aparatul ăsta. La capitolul moire și rolling shutter iar am avut discuții mari cu prietenii. Eu n-am avut asemenea probleme. E drept că nici prea multe situații care să genereze asemenea probleme n-au existat. La capitolul moire, am avut totuși o situație în care într-un târziu și-a făcut apariția (cadrul din baie), dar să ținem cont și de faptul că noi am folosit modelul D800E.

O să aduc mai multe detalii pe măsură ce producția evoluează și ne apropiem de final cut.

Mulțumiri Ioanei pentru fotografii.

Tessive Time Filter

…sau, merită să sacrificăm lumina a două trepte de expunere pentru acest look organic ?

…și să nu ignorăm prețul acestui obturator electronic în pielea unuia mecanic care e de aprox. 8000 $ peste ocean.

Nu știu dacă mai e nevoie de alte explicații, întrebarea e dacă merită ? Și următoarea întrebare, mai degrabă retorică, ar fi: e frustrant acest digital ?

Totuși, dacă ceva e neclar, sunt mai multe detalii despre acest obturator sau despre funcționalitatea lui demonstrată matematic.

Nikon D4

Se pare că destul de curând vom putea filma cu primul aparat foto care ar îndeplini condițiile cerute de broadcasting. Aparatul este concurent direct cu Canon 1D-X, dar față de acesta, Nikon anunță că D4 are o conexiune HDMI pe care semnalul ar fi necomprimat. Cât de necomprimat, n-am reușit sa aflu, dar  cu siguranță vom ști asta curând. Se pare că Nikon vrea să fie din nou primul care face pasul spre mai mult. Vă amintiți că Nikon a fost primul care a introdus posibilitatea de a înregistra imagini video pe aparatele dSLR prin modelul de 1000 de euro  D90 ? Abia aștept să văd noul D4. Sincer, mă bucur că Nikon pune din nou picioru în prag și eliberează piața acestor aparate de stigmatul compresiei interne, dar nu vreu să mă bucur înainte de a vedea dacă putem face film cu un aparat de 6000S. Aparatul oferă posibilitatea de a folosi toată suprafața senzorului, formatul DX dacă aveți obiective pentru acest format sau o a treia variantă de crop a centrului imaginii (2,7 crop factor).

Sunt disponibile viteze de 30, 25 și 24 fps pentru 1080p și 60, 50, 30, 25 și 24 fps pentru 720p. Intern, aparatul înregistrează comprimat cu H264, dar ai șansa să fructifici semnalul necomprimat cu un recorder extern. Nikon a ascultat cu atenție și rugămințile celor care utilizează sunetul sincron și a adăugat două mufe, una de intrare și cealaltă de ieșire pentru sunet. Așa că acum poți monitoriza sunetul direct din aparat. Există chiar un buton dedicat pentru înregistrare  lângă cel al declanșatorului. Și durata maximă permisă de un singur cadru a fost extinsă la 29 min și 59 sec. De asemenea, Nikon anuntă că și celelalte probleme, moire și rolling shutter au fost și ele rezolvate.

Dacă în SUA are prețul de 6000$, în Romania va putea fi achiziționat cu 25000 lei. Să-l vedem. Sper să ajungă și la noi curând.

Bun, am mai dat peste un clip care spune mai multe despre ce mă interesa, se pare că semnalul necomprimat de pe mufa de HDMI este de 8 bit pe canal 4:2:2 ceea ce e un progres enorm față de ceea ce ofereau până acum dSLR-urile ! Să vedem dacă nu cumva apara Canon la o lună mai târziu cu un aparat care oferă 10 bit 4:2:2 un compressed.