Sony a9 – un aparat aproape perfect

Eram curios să văd ce însemnă noul senzor din Sony a9 și am îndrăznit să-l cer pentru niște teste. Am avut timp să mă joc cu el câteva zile și chiar l-am luat la o filmare serioasă cu client și actori,  pe post de camera B, ca să pot aduce apoi materialul la etalonaj pentru a-l chinui serios.

Aparatul e frumos, așa cum toate din seria a7 sunt și la fel de bine construit, la fel de ergonomic, de ușor, de silențios, cu un aer retro, dar cu comenzi moderne. Are aceleași dimensiuni ca a7, dar butoanele și porturile sunt un pic schimbate.

Sony-Alpha-A9-vs-Sony-Alpha-7R-II-top-view-size-comparisonSony-A9-Vs-A7rII-connectorsSony-a9-vs-Sony-a7R-III-back19695-sony-a9-vs-a7rii-vs-a7sii

Nu vreau să intru în prea multe detalii tehnice de data asta, sunt mulți parametri care s-au schimbat și mulți cu care Sony ne-a obișnuit deja, dar pe care le găsiți în prezentarea făcută de Sony. Eu aș vorbi mai mult despre lucrurile care m-au impresionat, dar și despre cele care au nevoie de atenție. De la mic la mare:

Bateria

IMG_7868

În sfârșit, Sony a9 are o baterie care nu-ți mai dă emoții. Am avut aparatul cu mine 5 zile într-o călătorie prin Țările Baltice și, cu două baterii, plecam de la hotel dimineața și mă întorceam seara, fără să-mi fac griji că trebuie să încarc. Aveam destul curent să-mi permit să filmez fără să fac economie, și în plus, la fel ca la seria a7, aș fi putut alimenta aparatul de la un power bank extern cu un cablu micro USB în caz de urgență.

Autofocusul

Aici e mult de vorbit. Pe scurt, are un defect: încă nu reușește să-mi citească gândurile, dar uneori chiar aveam senzația că știe unde mă uit și ce anume aș vrea să fie in focus. E,  într-adevăr rapid. Ba chiar e așa de rapid încât, pentru filmare, a fost nevoie să-l setez, din meniu, să fie mai lent ca să pară mai apropiat de ceea ce face un șarfeur la filmare. Sigur că pentru fotografiat cele 693 de puncte de focalizare sunt o minune și nu am vrut să le limitez performanțele în niciun fel. Este extrem de rapid, poate face un auto face tracking și chiar eye tracking impresionant, rapid și continuu. Chiar mă amuzam, în ziua în care l-am folosit la filmare unui filmuleț, spunându-i șarfeur-ului că are, în sfârșit, concurență serioasă.

Vizorul

Da. Vizorul e perfect! Nu știu cum au reușit să-l facă, dar un asemenea vizor n-am mai întâlnit până acum. Aș zice că e peste vizorul de la o Arri Alexa ori de la un Red, desigur fără a compara însă ergonomia unui vizor de la un aparat de filmat precum cele amintite. Că are la bază un ecran miniaturizat OLED cu 3 686 000 pixeli și lentile tratate cu straturi anti reflex precum un obiectiv scump, nu înseamnă mare lucru până nu te uiți prin el. Marea surpriză a fost când am activat celebrul obturator electronic pentru a fi silențios (pentru cei care nu știu, aparatul ăsta e capabil să nu scoată niciun sunet dacă îl rogi frumos) și, pentru că nu are niciun fel de întrerupere a imaginii din vizor când fotografiezi, nu-mi dădeam seama dacă am declanșat sau nu.

Senzorul

De fapt, ăsta a fost motivul pentru care am vrut să-l încerc. Auzisem ceva despre acest senzor stratificat și nu-mi era clar ce anume înseamnă și ce beneficii are. M-am dus cu gândul la felul în care e structurată pelicula, dar nu e vorba despre asta. Este de fapt un senzor care are integrată o memorie și un circuit de mare viteză ce-i permit să…să fie rapid. Mai rapid decât orice alt aparat de pe planetă.  De fapt, această nouă arhitectură și un procesor și mai rapid ca până acum fac posibile toate aceste superlative: și vizor cu un refresh rate de 120fps și autofocus rapid, dar și o viteză record de 20fps când vine vorba de fotografiat sau timp de expunere de până la 1/32 000s. Nu e de neglijat nici sensibilitatea acestui mic „monstru”. Stă destul de bine și la capitolul ăsta, eu aș folosi fără frică sensibilități de până la  ISO 6400 și cu ceva gânduri la post producție (denoising) până la ISO 16 000. Mai departe, aș avea curaj numai dacă ar fi vorba de un documentar sau reportaj.

Pe lângă toate performanțele astea, redarea culorii este cea care mă bucură cel mai tare. Este un senzor ale cărui culori îmi plac mult. Felul în care e redată culoarea e, după cum a zis regizorul cu care am lucrat, „flatant”

Sony  a descoperit cum să fie mai rapid și nu a lăsta tehnologia asta numai pentru seria alpha, ci a introdus-o și pe cel mai nou aparat de filmat pentru cinema, Sony Venice ce a fost lansat și în România la sfârșitul anului trecut. E exact același principiu, dar, evident, la o altă scară. Eu cred chiar că vorbim de același senzor, deși am întrebat  reprezentantul Sony Cine Alta în Europa și mi-a infirmat teoria. Să zicem că nu e. Principiul e același. N-am reușit să le pun unul lângă altul, dar sunt sigur că o să am ocazia destul de curând.

Sigur că mai sunt multe de lăudat, precum stabilizarea senzorului sau noile obiective (am testat noile obiective seria G de 24-70mm f2.8 și 70-200mm f2.8), ecranul touch și rolling shutterul care e impresionant în fotografii (la filmare nu e mult ameliorat), dar e  și un inconvenient: nu există posibilitatea să filmezi cu un profil de culoare ce permite utilizarea gammei S-log 3. Nope! Pur și simplu, Sony n-a mai adăugat această opțiune. Nu-mi dau seama dacă e o consecință a acestui procesor sau e o intenție, dar dacă e o intenție, ar fi bine să lanseze un update cât mai curând. Pentru mine toate minunățiile de mai sus sunt aproape inutile fără această opțiune. Dacă vrei să treci prin colorizare și să ai 13-14 trepte de latitudine la dispoziție nu ai nicio opțiune și asta pe un aparat care costă aproape 5000 de euro.

Trebuie să recunosc și că noile fișiere foto raw sunt un progres, am fost uimit să văd câte detalii sunt în imaginile astea și mi se pare un aparat foto foarte bun, deși am folosit opțiunea asta mai mult ca să mă joc cu el eu ne mai făcând neapărat fotografii în ritmul unui profesionist.

În concluzie, aș putea filma cu el fără nicio rezervă chiar cu scopul de a pune imaginile pe un ecran mare și sunt sigur că la un moment dat o să înlocuiesc vechiul meu Sony cu el. Aștept cu nerăbdare să primească un update cu S-log 3 și abia atunci o să-l pot pune la încercări mai serioase.

Advertisements

Cinema la un preț decent

IMG_4194

Am căutat mult până am reușit să găsesc un videproiector care să-mi poată oferi plăcerea de a vedea un film acasă în condiții similare cu cele de la cinema.

Am dat paste acest video proiector, mic, dar voinic: Benq W1070+

Vroiam să fie DLP pentru că tehnologia asta permite un contrast în care negru e mai aproape de negrul pe care il vedem în cinema. Am încercat câteva proiectoare DLP și nu suport efectul „rainbow” pe care il produc unele. Efectul e foarte deranjant, mai ales pentru filmele subtitrate sau cu zone de contrast foarte mare. E foarte puțin prezent la videoproiectoarele scumpe, dar la cele ieftine e dezastru.

Ce vedem noi la cinema este proiectat tot cu ajutorul acestei tehnologii, dar cu aparate mult mai scumpe și, evident, mult mai bine corectate la aceste probleme.

Am ales acest videoproiector tocmai pentru că această problemă e rezolvată foarte bine și, pot spune că a fost o alegere foarte bună. De fapt, nu există videoproiector sub 1000€ mai bun ca el.

E foarte mic, un contrast bun, strălucire foarte bună, nivelul zgomotului generat de ventilator e aproape imperceptibil, iar pe modul eco nici măcar dacă ești atent nu-l auzi.

L-am instalat la o distanță de aproximativ 5m și poate genera o imagine cu lungimea între 3m și 4m, ajustabilă prin zoom-ul optic.

Îmi place și că are multe reglaje: keystone și pe verticală și pe orizontală. Pe verticală se poate coborî sau ridica imaginea, mecanic, fără a se pierde din calitatea imaginii prin intervenții electronice. (există un mic șurub ascuns ce mișcă efectiv blocul opric astfel încât imaginea să fie proiectată mai sus sau mai jos)

Tot legat de reglaje, meniul este de-a dreptul impresionant. Are așa multe opțiuni că mi-a fost greu să aleg. În plus față de contrast și strălucire, poți ajusta temperatura de culoare și gamma.

Pentru că e full HD, pe un ecran cu suprafața așa mare, chiar te simți ca le cinema. Ce vedeți voi la cinema e proiectat numai 2K. Diferența în rezoluție este de numai 7%, dar, ca și la captare, la fel, și la proiectare, nu contează numai câți pixeli sunt, ci mai ales cum sunt ei afișați pe ecran.

IMG_4190

IMG_4197

IMG_4200

IMG_4202

IMG_4204

IMG_4210

IMG_4213

Duel SDXC. Mare sau rapid?

Pentru că am tot testat această nouă bijuterie, Sony a7s, am fost nevoit să cumpăr un nou tip de card (SDXC) pentru că numai așa puteam beneficia de noul și performantul codec XAVCS.

Nu vroiam să dau prea mulți bani pe un card așa că am fost în magazin cu aparatul și-am testat cel mai ieftin card SDXC în aparat, cu un format care ar necesita cea mai mare viteza la scriere, respectiv 1080 50p cu acest coded XAVCS care are în medie 50Mbps.

Așa am ajuns să încerc aceste două carduri:


0076055781838_500X500

Transcend-ul a dat eroare după câteva secunde așa că nu l-am luat, nici nu pot spune prea multe despre el. Oricum plecasem chitit să iau acest Verbatim care nu părea o afacere proastă tocmai că e foarte ieftin.

Screen Shot 2014-09-11 at 20.46.36

Suficient de rapid pentru multe dintre aparatele mele și destul de ieftin.

Dar pentru că l-am pierdut am fost nevoit să iau altul și așa am văzut promoția la acest Lexar care nu poate să nu te atragă:

lexar

Asta pentru că e o promoție la F64 până la 21.09.2014 și are doar un preț de 137 de lei. Un chilipir. Partea mișto e că e destul de rapid. L-am pus la un test și am avut o surpriză plăcută. E pentru prima dată când ce scrie pe cutie iese și la test. Producătoru precizează cu ajunge la o viteză de 30MB/s la scriere și așa e. La citire viteza este de 45MB/s. Iar la prețul asta mâine mai cumpăr unul. L-am pus de curios și-n adaptorul meu pt carduri SXS pe care-l folosesc cu carduri scumpe și rapide și surpriză: funcționează perfect, la fel ca și carduri de câteva ori mai scumpe precum Sandisk Extreme sau Sony ori chiar Lexar 600x.

Nu confundați MB/s cu Mbps. 1MB=8Mb

Blackmagic Production Camera 4K filmează!

sensor

 

Da, se pare că avem în sfârșit cinema pentru toate bugeretele. Au aprărut primele imagini filmate cu această cameră și nu sunt deloc de neglijat. Deci, cine vrea să facă film are cu ce:

HolyManta!

DE5744_30-oktober-2013-1024x549

Se pare că există în sfârșit o soluție pentru cei care folosesc aparate mirorrless de a avea ND-uri incorporate aparatului. Soluția nu este una nouă, ca principiu, dar una care promite să rezolve comod și rapid problema schimbului acestor filtre în funcție de situație. Vine din Suedia și se cheamă HolyManta. Văd din ce în ce mai multe asemenea inavații din această țară. După ce săptămâna trecută am avut ocazia să folosesc un Ikonoskop, acum dau peste această surpriză plăcută:

Nu doar că este vorba de un filtru ND tot timpul la îndemână, ci este unul variabil și se poate deci ajusta transparența lui progresiv, logaritmic, nu în trepte. Asta ar putea rezolva pentru multe dintre obiectivele Canon autofocus problema închiderii diafragmei care nu e posibilă manual, ci numai din meniul aparatului. Mai mult, plaja densităților pornește de la transparență totală până la o densitate care poate reduce expunerea cu un maxim de 13 diafragme. 

Pentru 315$ primiți un adaptor de la montură MFT sau Sony NEX la Canon EF și filtrul  ND variabil (cred că e posibil numai pentru aceste două cazuri datorită distanței de la montura la senzor). Mai mult, dacă aveți două aparate pe care nu le folositți simultan, atunci există posibilitatea de a achiziționa doar adaptorul de montură pentru 95$.

holyMvnd

front

Evident că primele două întrebări care mi-au venit în minte au fost cum afectează asta imaginea, pentru că un filtru așezat între centul optic și senzor generează mult mai multe probleme de punere la punct, datorită difracției, dar și cum se modifică răspunsul cromatic al senzorului atunci când filtrul variabil se folosește cu densități mari (peste 5 diafragme). De obicei după asemenea valori, apar nuanțe de roșu care poluează imaginea, mai mult sau mai puțin deranjant în funcție de senzor, datorită faptului că cele mai multe filtre ND nu conțin și o componentă care să rețină și lungimile de undă ale luminii infraroșii. Se pare că nu există asemenea probleme, dar sunt un pic sceptic până nu-l încerc cu mâna mea.

Până atunci, iată nișe teste făcute chiar de producător:

Mi se pare o opțiune bună la momentul ăsta, mai ales pentru un aparat MicroFourThirds și aici mă gândesc la BMPCC care este un aparat ce sigur are nevoie de așa ceva.

4K se apropie…

gh4

Da, se pare că tranziția către piața consumer a Ultra HD (4K) incepe de-adevăratelea. Odată cu lansarea Blackmagic Production Camera 4K, și ceilalți producători de aparate video au înțeles că nu mai există cale de întors.

Potrivit 43roomors.com Panasonic pregătește un aparat de filmat (sau fotografiat care să și filmeze, cine știe?) pe montură Micro Four Thirds care filmează 4K și care va fi disponibil în magazine la anul. Vești bune, nu? Concurența duce la evoluție și la scăderea prețurilor, așa că abia aștept.

Blackmagic Pocket Cinema Camera

Super16 devine digital.

blackmagic-pocket-cinema-camera-4Dacă ați fost dezamăgiți de performanțele unui DSLR, dar n-ați avut încotro și ați fost nevoiți să filmați cu el, iată că așteptarea a luat sfârșit. Mă rog, măcar la nivel declaratic căci deja există precedentul depășirii termenului de livrare din partea echipei Blackmagic, dar sperăm ca măcar această întârzîiere să fi dus la ceva experiență în acest domeniu.  portable technologysettingsbatteryDar despre ce e vorba? Păi, simplu: 1920×1080, 4:2:2, losless CinemaDNG Raw, 13 diafragme latitudine de expunere, 995$. Restul, sunt detalii, cum zicea Einstein. Detalii care însă contează și ele. Una peste alta, mi se pare incredibil, dacă lucrurile vor sta așa cum se anunță.

blackmagic-pocket-cinema-camera O cameră mică, ieftină cu baterii și carduri ieftine pe care o poți purta în buzunar și filma orice, oriunde. Adică, poftiți! Luați și faceți film! Nu mai aveți nicio scuză. Bine că n-am căzut în ispita de a-mi cumpăra DSLR ca să filmez cu el. Cui l-aș mai fi vândut ca să scap de el?

Aș mai completa numai cu faptul că are montură active MFT și că are toate conexiunile ca să o poți „complica” cu monitoare externe, sunet, alimentare de la altă sursă și chiar și o telecomandă LANC.

connections

Pentru mai multe detalii, sunt specificațiile oferite de producător, care se laudă că ar începe livrările în iulie 2013. Să vedem. Eu mă înscriu pe lista de așteptare.

Blackmagic Cinema Camera

Dumnezeule mare ! Nu mi-aș fi imaginat vreodată că bătălia e așa de sângeroasă! Și când te gândești că totul a început în 2008 de la un dSLR care și filma: Nikon D90 (n-a fost cel mai reușit, dar a introdus  opțiunea asta). Se pare că această nouă unealtă folosită de cineaștii de toate tipurile, dar mai ales încasările făcute cu ajutorul acestor unelte, a atras atenția unor producători de echipamente care iși planificau vânzările mai mult în sfera filmului și mai puțin în cea a imaginilor video. Blackmagic Design lansează prima cameră: una de cinema așa cum singur spune.

 La prima vedere pare destul de ”profi”, dar luată la bani mărunți pare un amalgam de opțiuni ce se găsesc pe camere profesionale dar și pe cele de amatori. Ceea ce mă șochează este prețul ! Incredibil de mic pentru performanțele anunțate, mai ales că Blackmagic Design include în costul camerei de numai 2995$ și două soft-uri destul de scumpe: Davinci Resolve (cam 1000$ ) și funcția oferită de Ultrascope (probabil 300-400$). Deci camera ar fi cam jumătate din prețul final.

Interfața DaVinci Resolve

Dar haideți să vedem ce o face așa de specială (de mi-a atras atenția) și ce pare să nu funcționeze cu denumirea de ”cinema” cu care i se face așa o reclamă. 13 trepte de latitudine pe 12 bit, RAW, necomprimat (sau cu o compresie Apple ProRes ori DNxHD) la o rezoluție de 2.5K ? Păi da, sună a cinema ! Și ce nu sună ? După mine, montura, bateria integrată, conexiunile, ergonomia (vizorul nici nu e pomenit) și mărimea senzorului nu sunt chiar cele mai bine alese pentru cinema. Desigur, dacă s-a putut cu un aparat de fotografiat, cu această cameră chiar nu cred că va fi așa de dificil. Lipsa filtrelor ND va face din nou misiunea mai complicată, dar pe de altă parte, poate chiar au urmărit recrearea acestei senzații de cinema prin folosirea filtrelor în parasolar.

dSLR                                 12 bit RAW                                   etalonat

Trebuie să mai vedem și cum se comportă camera în diferite situații, spre exemplu care e nivelul zgomotului la diferite sensibilități, cum influențează mărimea senzorului de doar 15.6×8.8mm, ce aberații prezintă și cât de bine pot fi controlate. Deocamdată există aceste teste făcute de John Brawley:

 

 Datele tehnice disponibile deocamdată sunt oferite de producător pe pagina oficială.

Dacă urmăriți cel de-al treilea filmuleț de test, apare în imagine un Canon C300. Să fie oare o aluzie ? Camera de 3000 $ o filmează pe cea de 5 ori mai scumpă ? …și ce gândește ?