Sony a9 – un aparat aproape perfect

Eram curios să văd ce însemnă noul senzor din Sony a9 și am îndrăznit să-l cer pentru niște teste. Am avut timp să mă joc cu el câteva zile și chiar l-am luat la o filmare serioasă cu client și actori,  pe post de camera B, ca să pot aduce apoi materialul la etalonaj pentru a-l chinui serios.

Aparatul e frumos, așa cum toate din seria a7 sunt și la fel de bine construit, la fel de ergonomic, de ușor, de silențios, cu un aer retro, dar cu comenzi moderne. Are aceleași dimensiuni ca a7, dar butoanele și porturile sunt un pic schimbate.

Sony-Alpha-A9-vs-Sony-Alpha-7R-II-top-view-size-comparisonSony-A9-Vs-A7rII-connectorsSony-a9-vs-Sony-a7R-III-back19695-sony-a9-vs-a7rii-vs-a7sii

Nu vreau să intru în prea multe detalii tehnice de data asta, sunt mulți parametri care s-au schimbat și mulți cu care Sony ne-a obișnuit deja, dar pe care le găsiți în prezentarea făcută de Sony. Eu aș vorbi mai mult despre lucrurile care m-au impresionat, dar și despre cele care au nevoie de atenție. De la mic la mare:

Bateria

IMG_7868

În sfârșit, Sony a9 are o baterie care nu-ți mai dă emoții. Am avut aparatul cu mine 5 zile într-o călătorie prin Țările Baltice și, cu două baterii, plecam de la hotel dimineața și mă întorceam seara, fără să-mi fac griji că trebuie să încarc. Aveam destul curent să-mi permit să filmez fără să fac economie, și în plus, la fel ca la seria a7, aș fi putut alimenta aparatul de la un power bank extern cu un cablu micro USB în caz de urgență.

Autofocusul

Aici e mult de vorbit. Pe scurt, are un defect: încă nu reușește să-mi citească gândurile, dar uneori chiar aveam senzația că știe unde mă uit și ce anume aș vrea să fie in focus. E,  într-adevăr rapid. Ba chiar e așa de rapid încât, pentru filmare, a fost nevoie să-l setez, din meniu, să fie mai lent ca să pară mai apropiat de ceea ce face un șarfeur la filmare. Sigur că pentru fotografiat cele 693 de puncte de focalizare sunt o minune și nu am vrut să le limitez performanțele în niciun fel. Este extrem de rapid, poate face un auto face tracking și chiar eye tracking impresionant, rapid și continuu. Chiar mă amuzam, în ziua în care l-am folosit la filmare unui filmuleț, spunându-i șarfeur-ului că are, în sfârșit, concurență serioasă.

Vizorul

Da. Vizorul e perfect! Nu știu cum au reușit să-l facă, dar un asemenea vizor n-am mai întâlnit până acum. Aș zice că e peste vizorul de la o Arri Alexa ori de la un Red, desigur fără a compara însă ergonomia unui vizor de la un aparat de filmat precum cele amintite. Că are la bază un ecran miniaturizat OLED cu 3 686 000 pixeli și lentile tratate cu straturi anti reflex precum un obiectiv scump, nu înseamnă mare lucru până nu te uiți prin el. Marea surpriză a fost când am activat celebrul obturator electronic pentru a fi silențios (pentru cei care nu știu, aparatul ăsta e capabil să nu scoată niciun sunet dacă îl rogi frumos) și, pentru că nu are niciun fel de întrerupere a imaginii din vizor când fotografiezi, nu-mi dădeam seama dacă am declanșat sau nu.

Senzorul

De fapt, ăsta a fost motivul pentru care am vrut să-l încerc. Auzisem ceva despre acest senzor stratificat și nu-mi era clar ce anume înseamnă și ce beneficii are. M-am dus cu gândul la felul în care e structurată pelicula, dar nu e vorba despre asta. Este de fapt un senzor care are integrată o memorie și un circuit de mare viteză ce-i permit să…să fie rapid. Mai rapid decât orice alt aparat de pe planetă.  De fapt, această nouă arhitectură și un procesor și mai rapid ca până acum fac posibile toate aceste superlative: și vizor cu un refresh rate de 120fps și autofocus rapid, dar și o viteză record de 20fps când vine vorba de fotografiat sau timp de expunere de până la 1/32 000s. Nu e de neglijat nici sensibilitatea acestui mic „monstru”. Stă destul de bine și la capitolul ăsta, eu aș folosi fără frică sensibilități de până la  ISO 6400 și cu ceva gânduri la post producție (denoising) până la ISO 16 000. Mai departe, aș avea curaj numai dacă ar fi vorba de un documentar sau reportaj.

Pe lângă toate performanțele astea, redarea culorii este cea care mă bucură cel mai tare. Este un senzor ale cărui culori îmi plac mult. Felul în care e redată culoarea e, după cum a zis regizorul cu care am lucrat, „flatant”

Sony  a descoperit cum să fie mai rapid și nu a lăsta tehnologia asta numai pentru seria alpha, ci a introdus-o și pe cel mai nou aparat de filmat pentru cinema, Sony Venice ce a fost lansat și în România la sfârșitul anului trecut. E exact același principiu, dar, evident, la o altă scară. Eu cred chiar că vorbim de același senzor, deși am întrebat  reprezentantul Sony Cine Alta în Europa și mi-a infirmat teoria. Să zicem că nu e. Principiul e același. N-am reușit să le pun unul lângă altul, dar sunt sigur că o să am ocazia destul de curând.

Sigur că mai sunt multe de lăudat, precum stabilizarea senzorului sau noile obiective (am testat noile obiective seria G de 24-70mm f2.8 și 70-200mm f2.8), ecranul touch și rolling shutterul care e impresionant în fotografii (la filmare nu e mult ameliorat), dar e  și un inconvenient: nu există posibilitatea să filmezi cu un profil de culoare ce permite utilizarea gammei S-log 3. Nope! Pur și simplu, Sony n-a mai adăugat această opțiune. Nu-mi dau seama dacă e o consecință a acestui procesor sau e o intenție, dar dacă e o intenție, ar fi bine să lanseze un update cât mai curând. Pentru mine toate minunățiile de mai sus sunt aproape inutile fără această opțiune. Dacă vrei să treci prin colorizare și să ai 13-14 trepte de latitudine la dispoziție nu ai nicio opțiune și asta pe un aparat care costă aproape 5000 de euro.

Trebuie să recunosc și că noile fișiere foto raw sunt un progres, am fost uimit să văd câte detalii sunt în imaginile astea și mi se pare un aparat foto foarte bun, deși am folosit opțiunea asta mai mult ca să mă joc cu el eu ne mai făcând neapărat fotografii în ritmul unui profesionist.

În concluzie, aș putea filma cu el fără nicio rezervă chiar cu scopul de a pune imaginile pe un ecran mare și sunt sigur că la un moment dat o să înlocuiesc vechiul meu Sony cu el. Aștept cu nerăbdare să primească un update cu S-log 3 și abia atunci o să-l pot pune la încercări mai serioase.

Advertisements

Nu ai o lavalieră wireless, mai ai răbdare!

Rode intră în cursa microfoanelor ieftine și la capitolul lavaliere wireless. Dacă n-ai încă o lavalieră wireless și te uiți după una, Rode anunță că la jumătatea lunii martie din 2015 începe livrările la una dintre cele mai ieftine astfel de lavaliere de pe piață: RodeLink.

Țintind direct către independenții din lumea creatorilor de conținut video, australienii au regândit lavaliera după trendul „smart” al accesoriilor prezente prin buzunarele noastre astăzi, folosind experiența rețelelor wi-fi și putând fi updatată cu ajutorul computerului pe viitor. RodeLink folosește simultan două canale pe frecvențele de 2.4GHz (specifice rețelelor wi-fi) pentru a asigura transmiterea semnalului fără riscuri până la 100m distanță. Capabilă să gestioneze frecvențe între 35Hz și 22kHz, în varianta kitului standard, vine cu un microfon omnidirecțional ce poate capta sunete cu frecvențe între 60Hz și 18kHz la o impedanță de 3000Ω

Nu de neglijat este prețul la care este ea anuțată, pe piața americană fiind deja disponibilă pentru precomenzi la 399$, la noi probabil fiind pe undeva pe la 400€, de văzut când.

Lampa cu LED-uri devine obligatorie

IMG_2872

Imi plac luminile incandescente. Becurile clasice cu filament și, evident, proiectoarele de cinema care folosesc același principiu: filamentul incandescent. Îmi plac pentru că au o consistență a spectrului de lungimi de undă din lumina lor, dar nu poți folosi aceste surse în toate situațiile. Dacă ai nevoie de puteri mari, temperaturi de culoare mai mari sau de surse mai difuze, atunci obligatoriu ajungi în situația de a folosi alte surse sau măcar să amesteci diferite tipuri de surse.

Lampa cu LED-uri e din ce în ce mai prezentă, mai performantă și cu un CRI din ce în ce mai mare. M-am tot ferit de ele tocmai pentru că nu găseam una care să aibă acuratețe și să nu facă mai mult rău decât bine. Lămpile astea au tendința de a audce în spectrul luminii un vârf de verde (de cele mai multe ori) sau de magenta pe care nu-l vrei și nu doar că nu-l vrei, dar e foarte greu de corectat apoi. Mai ales dacă filmezi pe un aparat care comprimă foarte tare semnalul și aruncă din informația pe culoare. Dar na, au și avantaje: sunt mici, ușoare, fără fir, consumă puțin și generează intensități mari de lumină.

Am dat de această lampă, Pixel Sonnon DL-913 care pare să fie destul de aproape de exigențele mele. Evident că totul e raportat la categoria asta de preț, sunt lămpi cu LED care sunt mult mai precise în termeni de color rendering, dar ele sunt de 20-25 de ori mai scumpe ca aceasta, care costă aprox 100€.

Aș putea găsi și niște dezavantaje: are nevoie de mai mult de 7.2V tensiune și, prin urmare, trebuie alimentată cu două baterii tip Sony NP-F750Sony NP-F970 sau de capacități mai mici. În același timp, două baterii asigură o funcționare pentru o durată mai mare decât una singură. Se poate la fel de bine folosi, în caz de urgență, cu 8 baterii alcaline obișnuite R6 (AA), dar n-am avut încă ocazia să văd câtă autonomie oferă.

Inițial am crezut c-o să mă descurc mai greu cu ea în situații unde ai vrea să nu poți modifica temperatura de culoare între 3200K și 5500K, dar nu e așa. Introducând filtrul orange parțial, pot obține același efect pe care l-aș obține dacă aș avea un potențiometru cu care să setez temperatura de culoare. Dimpotrivă, am avantajul că atunci când am nevoie de lumina rece, pot folosi toate led-urile și in felul acesta intensitatea luminoasă crește față de situația când, cu filtrul orange în față, pierd 2/3 de diafragmă din intensitate.

Screen Shot 2015-01-26 at 15.54.24

În termeni de acuratețe, lampa are CRI 85, iar pe măsurate surpriza plăcută nu întrzîie să apară:

IMG_0059      IMG_0060

Pe daylight lampa are 5200K și foarte puțin verde. (+1 e cantitate neglijabilă chiar și pentru senzorii digitali foarte sensibili)

IMG_0062      IMG_0061

Cu filtrul CTO în față temperatura de culoare este de 3120K, dar mai mult verde. (+3 se poate corecta cu un filtru 1/4 minus green)

Dar ce conține pachetul:

IMG_2862

IMG_2864

IMG_2870

În pachet e inclus și un filtru difuzor, care mărește unghiul de acoperire al lămpii, dar m-aș fi bucurat mai tare dacă ar fi fost și mai dens astfel încât să nu simt fiecare led ca o sursă punctiformă individuală. Am rezolvat asta lipind pe exteriorul lămpii un filtru de difuzie 216.

IMG_2868

IMG_2890

IMG_2876

IMG_2879

IMG_2883

IMG_2896

Lampa știe să facă mult mai multe decât am eu nevoie la momentul ăsta, adică se poate declanșa prin intermediul unui transmitter făcut tot de Pixel Sonnon pentru funcția de blitz (se poate și cu tradiționalul cablu pc sync). De asemenea, dacă sunt mai multe lămpi la fel, ele se pot grupa și controla intensitatea lor wireless. N-am încă două astfel de lămpi ca să mă pot juca cu ele, dar o să-mi mai iau una și o să completez reviewul.IMG_2900

IMG_2892În pachet mai e și un adaptor pentru hotshoe astfel încât lampa se poate fixa și pe cameră, deși, cu doi acumulatori, pare destul de grea și debalansează aparatul.âExistă și un set de voleuri opțional, dar văd că nu sunt pe stoc deocamdată.

Ieri am rămas fără baterie. De două ori.

IMG_0259

Ieri am trăit una dintre cele mai plictisitoare zile de filmare. Adică nimic nu mergea și-am așteptat foarte mult. Foarte mult! Și pentru că n-aveam la mine altceva care să mă țină ocupat în afară de telefon, am deschis netul. Cu 3G-ul pornit știm cu toții că energia bateriei scade vâzând cu ochii, iar dacă ești utilizator de iPhone sigur ai măcar un încărcător cu tine, dacă nu cumva și o baterie externă. Pentru că eu mă mai nimeresc și prin locuri pe unde încărcătorul nu m-ar ajuta, am o baterie de 12 000mAh.

IMG_1845

Cam grea când merg mai mult cu rucsacul în spate, dar bună când te plictisești. Cum ieri m-am plictisit rău, am terminat-o și pe asta. Și-am ajuns la back-upul back-upului. Da, am și așa ceva. În mod normal nu sunt așa de disperat (numai cu hardurile folosesc mai mult de un back-up), dar această baterie Sony am primit-o cadou și n-apucasem încă s-o folosesc.

IMG_0261

IMG_0265

IMG_0254IMG_0255IMG_0256Am cuplat telefonul (cablul meu, inclus e doar cel din imagini) și chiar atunci am reușit în sfârșit să filmăm. După 20-25 de minute, când terminasem, surpriză: telefonul meu arăta că bateria ajunsese de la 17% la 70%. Nu înțelegeam, cum așa repede? Mai am o baterie similară, dar nu încarcă la fel de rapid.

 Bateria externă n-a mai avut prea multă energie în ea, l-am mai butonat eu câteva minute și s-a descărcat complet, dar e de înțeles, iși dăduse toată energia (1400mAh) telefonului. Și iPhonu-ul are o baterie cam tot așa de mare, dar lucrurile nu funcționează după regulile lichidelor: nu e ca și cum ai turna 1400 de ml dintr-o sticlă în alta, o bună parte din energie se pierde, în cazul unui asemenea transfer, prin căldură. Bateria externă era foarte caldă (cred că avea cam 40 C), și telefonul era și el mai cald ca de obiecei.

Așadar, acest acumulator, nu are el o capacitate foarte mare, dar telefonul s-a încărcat mult mai repede și Sony zice și că garantează 1000 de asemenea cicluri de încărcare-descărcare. Dacă aveți nevoie de capacități mai mari de 1400mAh există și variante mai generoase din aceeași serie Sony, dar și mai scumpe:

2000 mAh

2000mah

2800 mAh

2800mah

5000 mAh

5000mah

7000 mAh7000mah